Schita ,,D-l Goe'' face parte din Volumul Schite ale lui Ion Luca Caragiale.
Printre aspectele de viata zugravite de I.L.Caragiale in schitete sale este sic el referitor la educatia copiilor in familie si la scoala, aspect infatisat cu deosebita arta in schite ca ,,D-l Goe'' si ,,Vizita''.
Cea de a doua scita imprumuta ca titlu numele personajului caruia I se adauga apelativul , evident cu intentii satirice, caci prin comportamentul sau Goe nu este un adevarat domn, ci doar un copil obraznic si rasfatat.
De fapt, si punctele de suspensie folosite dupa titlu lasa cititorului sa sesizeze inca de la inceput ironia scriitorului care se va indrepta impotriva personajului titular.
Asadar, personajul principal este Goe, numele lui figurand si in titlul operei.El participa la toate momentele actiunii, faptele ,,importante'' fiind savarsite de el, pe cand celelalte personaje reactioneaza in functie de nazbatiile ,,puisorului''.Astfel, el este present atat in asteptarea trenului, in timpul calatoriei, cat si in momentul sosirii in Capitala.
Ca si in ,,Vizita'', unde Ionel era ,,imbracat ca maior de rosiori in uniforma de mare tinuta'', autorul nu scapa din vedere, nici aici, amanuntele de ordin vestimentar, precizand ca ,,tanarul Goe poarta un frumos costum de marinar, cu palarie de paie, cu inscriptia >, si sub pamblica biletul de calatorie infipt de tanti Mita, ca >''. Vestimentatia nu evidentiaza gustul pentru frumos , ci aroganta afisata ostentativ (cu sprijinul material si moral al familiei) de un copil al carui ,,merit'' este acela de a fi ramas repetent.
Goe este rasfatat si obraznic, needucat si lenes, nu iubeste invatatura si de aceea a ramas repetent. Fara a avea vreun merit deosebit, el este obisnuit de families a fie recompesat si atunci cand nu este cazul, sa primeasca totul la comanda si neconditionat. De aceea I se pare norm
al ca si trenul sa soseasca atunci cand doreste el:
,,-Mam-mare! De ce nu mai vine?...Eu vreau sa vie!''
Obraznicatura crede ca este foarte destept, asa cum crede, de fapt, intreaga familie( ,, E lucru mare cat e de destept! Zice mam-mare.''), si de aceea se adreseaza jignitor mamei si bunicii atunci candeste in dicutie forma corecta a substantivului marinar: ,,- Vezi ca sunteti proaste amandoua?interrupe tanarul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel.''
Aceeasi lipsa de respect, de buna crestre si de bun-simt dovedeste si cand tanarul, binevoitor, il sfatuieste sa nu scoata capul pe fereastra: ,,- Ce teraba ai tu, uratule?zice mititelul smuncindu-se.''
Urletele, tipetele, zbieretele sunt modul sau ,,firesc'' de a se manifesta ori de cate ori nu-I convine ceva sau cand se afla in pericolla care se adauga bataile din picioare sau cu pumnii: ,,- Sa opreasca! Zbiara si mai tare tanarul Goe batand cu picioarele." . Cand se reazama in nas de clanta usii de la cupeu, ,,incepe sa urle'' , iar cand se inchide in toaleta, dupa ce ,,se aud bubuituri in usa compartimentului'' , ,,urla desperat''.
Goe este micul tiran al familiei, deoarec cele trei dame sunt supuse unor presiuni psihologice pentru a-I accepta toate mofturile:
,,- Da pe mamita n-o pupi?
-Pe tine nu vreau! Zice Goe cu humor.''
Escroc in devenire, el speculeaza cu abilitate sentimentele si slabiciunile familiei in folosul sau, pentru a putea face nazbatii.
Profita de dragostea exagerata a bunicii si de inconsecventa mamei, fiind tot mai obraznic, mai neastamp arat si neasculatator. In ciuda obraziniciei, a lenei si a incapacitatii sale intelectuale , Goe e socotit de ai sai, mai ales de mam-mare, deosebit de destept (,,Ti-ai gasit pe cine sa inseli! Apoi de! N-a invatat toata lumea carte ca d-ta!'') si de sensibil( ,, Ce faci, soro, esti nebuna?nu stii ce simtitor e?'').
Raportat la alte personaje ale lui Caragiale, din aceeasi categorie, Goe este un IOnel mai evoluat nu numai la varsta, ci si in privinta comportarii obraznice. El nu reprezinta decat o etapa de trecere catre pleiada de Ionesti, Georgesti si Mitici, simboluri ale obrazniciei, ale lenei, ale corunptiei, ale demagogiei si lae arogantei. Copilul de acum apartine acelei categorii din randul careia se vor recruta, mai tarziu, politicienii incapabili, corupti si necinstitisi va face, in perspectiva, din bulevardul unde il duce acum birjarul, loc de promenade, dar si de intruniri si discursuri politice.
Daca Ionel in schita ,,Vizita'' isi dezvaluie trasaturile caracteristice mai ales prin fapte, replicile fiind in numar de patru, insusirile lui Goe sunt evidentiate prin fapte,dar mai ales prin felul de a vorbi.
Goe este, de fapt, ,,opera'' greselilor de educatie facute de cele trei dame:inversarea raportului munca-recompensa, lipsa unitatii masurilor educative, inadecvarea metodelorin functie de faptele savarsite si de gravitatea lor, indulgenta exagerata, intrasigenta mimata, supraaprecierea unor presupuse calitati care sunt, de fapt, defecte , complicitatea cu faptasul.