Publicat în 1894, reluat în volum în 1906, romanul Mara este considerat "cel mai reuşit roman al lui Slavici, celelalte fiind mai degrabă experienţe decât realizări"(Pompiliu Marcea).
Tema romanului este prezentarea eforturilor unei văduve dintr-un târg transilvănean, Radna, de a obţine o poziţie printre micii negustori ai locului, prin hărnicie şi perseverenţă, şi pentru a asigura un trai mai bun celor doi copii ai săi, Persida şi Trică.
Mai mulţi critici literari au comentat în legătură cu titlul romanului, care, cred unii, nu este potrivit. De fapt, romanul este al Marei, Persida, nefiind decât o imitaţie în dezvoltare a Marei, urmând ca peste ani să aibă însuşiri asemănătoare mamei sale.
Romanul este alcătuit din 21 de capitole, fiecare având un titlu semnificativ. Acestea sunt bine organizate, şi aşa cum a spus criticul George Călinescu, "...iar încheierea vine când toate faptele sunt coapte spre a-şi da rodul".
Romanul începe cu descrierea personajului principal, Mara. Tot în expoziţiune este prezentat şi mediul; un târg ardelenesc de pe valea liniştită a Mureşului, Radna, lângă Lipova şi destul de aproape de Arad. Unele întâmplări se petrec la Lipova, iar altele la Arad sau la Viena. Ocupaţiile personajelor nu sunt cele ale unor ţărani, ci ale lumii târgoveţilor; orăşenilor: Mara este precupeaţă, Hubăr este măcelar, Bocioacă este cojocar, iar cei tineri vor avea ocupaţii asemănătoare.
Cele câteva capitole introductive o au în centru pe Mara; rămasă văduvă cu doi copii, neavând mai nimic de pe urma răposatului său soţ, Bârzovanu, munceşte din greu ca precupeaţă la Radna pentru a le asigura un viitor mai bun copiilor săi, Persida şi Trică.
Principalul motiv al muncii ei neobosite o reprezintă copiii. Munceşte din greu ca să-i susţină şi să se susţină. Mara doreşte ca Persida să fie o preoteasă bogată, frumoasă, respectată, într-o parohie îndestulată, iar Trică să devină starostele cojocarilor. Persidei îi asigură, cu minimum de efort financiar, o bună educaţie la călugăriţe, dând-o în grija maicii Aegidia, iar pe Trică îl dă ucenic la un cojocar. Numai că totul nu este aşa cum plănuieşte Mara.
Intriga romanului intervine în momentul în care Persda îl zăreşte, de la fereastra mănăstirii catolice, pe băiatul măcelarului Anton Hubăr, Hubărnaţl. Din această clipă, ea simte că "nu mai poate fi ceea ce a fost" şi devine conştientă de sentimentul care o cuprinsese din cauza gestului maicii Aegidia de a o îndepărta de la fereastra de unde îl privea pe Naţl. Persida trăieşte primii fiori ai dragostei la prima vedere.
Desfăşurarea actiunii se concentrează mai ales în jurul iubirii dintre Persida şi Naţl. Într-o primă fază, ambii vor lupta cu ei înşişi, împotriva sentimentelor care-i stăpânesc. Sperând că o va uita pe fiica Marei, Naţl pleacă în lume să-şi împlinească anii de călătorie necesari pentru a pătrunde în breasla măcelarilor. Între timp, Persida este curtată de un pretendent considerat serios de familie şi de comunitate, teologul Codreanu. Persida îl respinge fără jigniri inutile. Când Naţl îşi loveşte tatăl, este alungat din casa părintească şi ajunge de batjocura oraşului, iar Persida hotărăşt e să fugă cu el, să-şi asume un destin asemănător cu al lui. Cei doi sunt cununaţi în secret de Codreanu şi pleacă la Viena. Naţl se va revolta împotriva soţiei care, protejându-l, renunţând la tot pentru el, îl asează pe o poziţie inferioară ei. Reîntorşi în ţară, cei doi sunt încă izolaţi de comunitate. Îşi deschid un birt a cărui responsabilitate şi-o asumă Persida, îndeplinind muncile cele mai umile. Viaţa lor de familie decade. Persida cade pradă furiei lui Naţl şi este batjocorită, bătută, făcută de râs în faţa prietenilor şi a slugilor. Persida îşi arată suferinţa, cere ajutorul fratelui său, umblă pe străzi căutându-şi mama şi îşi ponegreşte bărbatul de faţă cu familia lui Bocioacă. Naşterea copilului lor domoleşte spiritele. Persida îşi acceptă soţul aşa cum este, cu toate defectele lui, iar Naţl se maturizează şi îşi recunoaşte greşelile. Botezul copilului uneşte cele două familii, a Marei şi a măcelarului Hubăr.
Trică apare în celălalt plan, mai puţin conturat. Ajuns calfă la Bocioacă, Trică devine pasiunea Martei, soţia lui Bocioacă. Influenţat de Marta, Bocioacă îi va plăti lui Trică răscumpărarea de la stagiul militar obligatoriu, cu toate că şi Mara ar fi putut acest lucru, dar refuzase din zgârcenie. Nedorind să fie dator nimănui, Trică se dă singur la Verbonc, angajăndu-se voluntar pentru războiul imperiului din Italia. Va reveni însă de pe front, rănit, maturizat şi va deveni maestru cojocar.
Romanul are un Deznodământ trist, prin uciderea lui Hubăr de către fiul său natural, Bandi.