Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
universul poetic - Tudor Arghezi
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Poezia filozofica arghezianase adapa din singuratatea, ca fiinta ganditoare, omului pe pamant. Sursa ei se afla in permanenta cautare a unui Dumnezeu, care refuza a se arata si determina o stare sufleteasca caracterizata de permanenta pendulare intre credinta si tagada.
Reprezentativi pentru aceasta tema a liricii argheziene sunt "Psalmii", in care poetul accepta si refuza succesiv existenta dumenzeirii: "Vreau sa te pipai si sa urlu: "Este!"".
Conceptia artistica a lui Arghezi, asa cum se contureaza ea inca de la inceput, este una de angajare sociala. Marele poem ciclic din 1956 "Cantare omului" este o sociogonie urmarind evolutia omului din momentul ridicarii in picioare, pana la dscoperirea tainei tainelor, atomul. Volumul "1907 - Peisaje" (1955) evoca marea zguduire sociala din Romania de la inceputul veacului. In fine, sa nu uitam proza, fie cea pamfletara, fie cea romanesca, avand un si mai vadit caracter social. Dar cel mai reprezentativ volum de versuri pentru aceasta tema este "Flori de mucigai". Aici i-si gasesste expresia cea mai deplina adeziunea lui Arghezi la "estetica uratului", careia poetul ii dadea contur in "Testament": "Din bube, mucigaiuri si noroi / Iscat-am frumuseti si preturi noi".
S-a afirmat despre poezia erotica argheziana, ca se resimte de influente eminesciene, ceea ce, intr-adevar, nu poate fi tagaduit, dar nici absolutizat.
Poezii e dragoste intalnim inca in volumul "Cuvinte potrivite", dar reprezentativ pentru aceasta tema este "Versuri de seara". Doua atitudini se pot deslusi in trairea sentimentului erotic: una de reticenta, de amanare a clipei de iubire ("Melancolie" sau "Creion"); iar cealalta, cand implinirea erotica e urmarita si exprimata in ambianta universului cosmic din care natura vegetala si animala nu pot lipsi. Femeia devine stapana acestui univers, care este patruns de prezenta ei ("Mireasa", "Cas




nicie").

Desi Arghezi nu este singurul poet care s-a lasat fascinat de universul marunt, nicaieri ca la el lumea vietuitoarelor fara grai nu a capatat un contur mai unitar si mai complex. Toate aceste vietuitoare se afla intr-un fel de dependenta afectiva fata de om ("Cantec de adormit Mitura", volumul "Copilaresti").

Prin lirica sa Arghezi a revolutionat sensibilitatea si lexicul poetic romanesc; cu Argezi incepe un mod nou de a intelege si de a scrie poezie. Lirica argheziana socheaza prin noutatea ei: fata de seninatatea, armonia, reflexivitatea melancolica, gingasia, muzicalitatea liricii eminesciene, poezia argheziana se defineste prin expresia dura, violenta, dar tipica si expresiva. Chiar de la inceput lirica argheziana s-a definit prin contrastul violent dintre imaginea gingasa, rafinata, si expresia dura, aspra, care merge uneori pina la invectiva.

Aparitia volumului Cuvinte potrivite (1927), a reprezentat un moment important in biografia spirituala a poetului, dar si un eveniment in evolutia liricii romanesti. Arghezi este poetul care a cunoscut drumul de la contestare la elogiu: Ion Barbu, Lucian Blaga, Eugen Ionescu au negat violent valoarea liricii argheziene, considerind-o lipsita de idee, construita dezagrabila. Elita criticii romanesti prin Eugen Lovinescu, George Calinescu si Serban Cioculescu, a recunoscut in Arghezi al doilea mare


poet dupa Eminescu.

Sursele inovatiei argheziene:

1.)Un contact cu totul nou cu creatia populara. Fata de inaintasii si contemporani sai, care au retinut din creatia populara expresia frumoasa, ingrijita, placuta, Arghezi retine cuvintul aspru, expresia dura dar autentica.

2.)O atitudine activa fata de materialul lingvistic. Arghezi a avut geniul limbii; el a dat drept de cetatenie tuturor cuvintelor limbii romane; poetul a imbinat ingenios neologismul rar cu arhaisme si termeni religiosi; poetul a modificat sensuri, acreat cuvinte noi, a obtinut efecte deosebite din ordinea si imbinarea cuvintelor.

3.)Experienta monahala. Anii petrecuti in manastire l-au influentat pe viitorul poet: i-au stimulat interesul pentru framintarile metafizice; i-au imbogatit lexicul poetic printr-un mare numar de termeni religiosi; sintaxa vechilor texte a influentat profund sintaxa poetica argheziana.

4.)Anii petrecuti in strainatate au contribuit la largirea orizontului sau spiritual, trezindu-i interesul pentru experientele moderniste.

Surse:
Internet:
https://www.scritube.com/literatura-romana/
https://scrierile.com/referate/Tudor-Arghezi/page1.php






Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2022 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite