POLITICA BUGETARA SI BUGETUL UNIUNII EUROPENE

Politica bugetara reprezinta una din cele mai importante parghii de functionare a sistemului unic european, dar in ciuda acestui fapt, spre deosebire de celelelalte politici, in nici unul din tratatele fundamentale - Roma sau Maastricht - nu se prevedea definirea sau reglementarea sa explicita. Astfel nici unul din cele doua tratate nu acorda politicii bugetare un c aracter comunitar pronuntat si, desi bugetul comunitar a crescut destul de  mult, el nu reprezinta decat 2,4% din totalul bugetelor statelor membre.

Baza legala  a bugetului comunitar este constituita din:

art. 272 (203) din Tratatul de la Roma

art. 177 din Tratatul EURATOM

art. 78 din Tratatul CECO

Exista o serie de principii fundamentale care guverneaza bugetul Uniunii Europene:

a). Principiul unitatii prevazut in art. 268 al Tratatului de la Roma, care stipuleaza ca toate veniturile si cheltuielile Comunitatii trebuie sa fie inscrise intr-un singur document.

b). Principiul universalitatii care se bazeaza pe doua reguli: regula nerepartizarii (non-asignement) care prevede ca veniturile bugetare nu pot fi alocate dinainte numai unor anumite categorii de cheltuieli si principiul bugetului in ansamblu (gross budget principle) care stabileste ca toate veniturile si cheltuielile trebuie sa fie prevazute integral in buget fara nici o modificare.

c).Principiul anualitatii care prevede ca operatiile bugetare sunt stabilite pe un singur an. Acest principiu inlesneste controlul asupra activitatilor executive ale Comunitatii. Comunitatea trebuie sa reconcilieze acest principiu cu nevoia de a intreprinde operatii financiare pe mai multi ani, lucru posibil prin diferentierea care se face intre cele doua tipuri de operatii: fonduri de plati (payment appropriations) si fonduri de angajament (commitment appropriations). Fondurile de plati definesc cheltuielile anului financiar in curs. Acest lucru nu exclude posibilitatea  ca o parte a cheltuielilor sa provina din intelegeri si angajamente facute anterior. Fondurile de angajament definesc plafonul resurselor ce urmeaza a fi alocate in anul financiar curent.

d).Principiul echilibrului care stabileste ca veniturile si cheltuielile unui an financiar trebuie sa fie egale, deficitul bugetar fiind exclus prin art. 199 al Tratatului de la Roma. Un eventual surpuls este inregistrat ca venit in bugetul anului urmator si aparitia oricaror cheltuieli neasteptate vor trebui sa fie finantate printr-un buget suplimentar sau amendat care ar insemna o reorganizare a fondurilor din bugetul adoptat sau atragerea unor resurse aditionale.

e).Specificarea cheltuielilor care inseamna ca fiecarui fond trebuie sa i se asigure un scop si o destinatie specifica, mai ales pentru a preveni orice confuzie in alocarea fondurilor.

f).Finantarea prin resursele proprii ale Comunitatii care se face incepand cu anul 1975 potrivit unor proceduri definite in intregime la nivel comunitar, fara nici o imixtiune directa a statelor membre. Acest mecanism al resurselor proprii este una din principalele polemici politice intrucat presupune abordarea unor probleme cum ar fi cea a independentei financiare a Uniunii, relatiile ce se stabilesc intre cetatenii Uniunii, statele membre si institutiile acesteia.

CHELTUIELILE UE

è Elaborarea proiectului de buget

Bugetul este aprobat, in comun, de Comisie, Consiliu si Parlament . Comisia elaboreaza proiectul unui plan de cheltuieli pe care il inainteaza spre analiza Consiliului si Parlamentului. Aceste institutii pot aduce modificari si, in cazul in care nu sunt de acord cu proiectul, pot incerca sa ajunga la un compromis.

Fiecare buget anual se inscrie intr-un plan de cheltuieli pe termen lung, cunoscut sub numele de "cadru financiar". Cadrul actual, cu o durata de 7 ani, acopera perioada 2007-2013 si ii permite Uniunii Europene sa planifice, in mod eficient, programele de cheltuieli cu cativa ani inainte.

è Gestionarea fondurilor UE

Institutia care raspunde in ultima instanta de alocarea bugetului este Comisia Europeana. Cu toate acestea, 76% din fondurile UE sunt gestionate de tarile membre. Daca se semnaleaza fraude sau cazuri de efectuare a unor plati necuvenite, Comisia colaboreaza cu Oficiul european de lupta antifrauda si cu statele membre pentru a recupera banii. Din dorinta de a asigura transparenta, informatiile referitoare la beneficiarii fondurilor europene sunt accesibile publicului.

è Cum se cheltuie bugetul?

In prezent, cea mai mare parte a resurselor bugetare este orientata catre:

stimularea cresterii economice,

crearea de locuri de munca

reducerea decalajelor dintre regiuni.

Sume semnificative sunt alocate si agriculturii, dezvoltarii rurale, pescuitului si protectiei mediului. Printre celelalte domenii finantate din bugetul UE se numara combaterea terorismului, a crimei organizate si a migratiei ilegale.

SURSELE DE VENIT ALE UE

èCele trei surse principale de venit sunt:

- 0,73% din venitul national brut al fiecarui stat membru, ceea ce reprezinta doua treimi din bugetul UE. Principiul care sta la baza calcularii contributiei fiecarui stat membru este cel al solidaritatii si al capacitatii de plata. Totusi, se pot face ajustari daca se constata o impovarare excesiva a anumitor tari.

- Asa-numitele resurse traditionale proprii, in special taxe vamale de import aplicate produselor provenind din afara UE

- Un procent din taxa pe valoare adaugata (TVA) armonizata perceputa de fiecare tara din UE.

UE incaseaza, de asemenea, impozitele pe salarii platite de personalul institutiilor europene, contributiile tarilor terte la anumite programe europene si amenzile aplicate intreprinderilor care incalca normele si legislatia UE.

Perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se impart in cinci capitole

Cre tere durabila: aceasta rubrica include fondurile structurale, cercetarea i educa ia, cu un buget de 382 de miliarde de euro pentru 7 ani

Conservarea i gestionarea resurselor naturale: este vorba de finan area politicii agricole comune i a politicilor de mediu, cu un buget de 371 de miliarde de euro

Ceta enie, libertate, securitate i justi ie: 10,7 de miliarde de euro sunt destinate activita ilor legate de justi ie i afaceri interne. Aceasta suma va acoperi i programele care incurajeaza ceta enia europeana, cum ar fi schimburile intre tineri, infra irea ora elor i dimensiunea europeana a presei i culturii

Uniunea Europeana ca actor global: 49,5 de miliarde de euro vor fi alocate ac iunilor in favoarea arilor in curs de dezvoltare, promovarii drepturilor omului, politicii externe i de securitate comune i sprijinului pentru dezvoltarea arilor invecinate

Administra ia (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 de miliarde de euro, adica 5,75% din bugetul total.

CONCLUZII

In fiecare an, bugetul UE este hotarat in mod democratic de catre Consiliu si Parlament, este controlat cu grija de catre serviciile Comisiei si de catre Curtea de Conturi Europeana si este supus supravegherii Parlamentului European in cadrul procedurii de descarcare anuala.

Bugetul Uniunii concretizeaza eforturile noastre de a accede la un nivel de dezvoltare occidental, eforturi care nu ar putea fi sustinute din bugetul national. In final, intreaga activitate a Uniunii europene este sustinuta prin bugetul acesteia, fara de care Uniunea nu si-ar putea indeplini obiectivele