Evolutia tehnologiei GSM

Clasificare

Dezvoltarea furtunoasa a tehnologiei mobile si internet-ului a dus la acel fapt, ca in prezent serviciile noi de comunicatie, propuse de operatorii telefoniei mobile, sunt legate de Internet, posibilitatii de transfer a unui sunet de calitate mai buna, iar mai tirziu si date video. Toate acestea necesita canale largi de legatura. Cel mai raspindit standard utilizat pe teritoriul Europei este reteaua celulara de generatia a doua, care poarta numele de GSM (abreviere de la Global System for Mobile telecommunications). Viteza de transfer a datelor nu depaseste 9,6 Kbit/sec, ceea ce este foarte putin. De aceea pentru a lichida aceasta problema, a fost elaborat standardul GPRS (General Packet Radio Service), numit si 2.5G sau generatia 'doi si jumatate'. Denumirea aceasta a aparut din motiv, ca a constituit o punte dintre generatia a doua (2G) si a treia (3G). In esenta, GPRS reprezinta o suprastructura la GSM, pentru a facilita utilizarea retelei Internet - mai rapid si mai ieftin. Telefonia mobila de generatia a treia propune asa servicii, ca videosunet (videocall) si acces mobil la Internet cu o viteza foarte inalta. Cu toate acestea, 3G nu este limita dezvoltarii tehnologiilor moderne.La moment se elaboreaza si se testeaza generatia a patra de telefonie mobila. Printre avantaje se pot numi: viteze inalte pentru transfer de date, asemanatoare cu retele terestre; posibilitatea transmiterii datelor audio si video de calitateinalta; unificarea standardelor existente (2G, 3G, Wi-Fi, WiMAX s.a.) intr- un standard unic compatibil.

Sistemele de comunicatii mobile celulare au fost dezvoltate, pana in prezent in trei generatii distincte

Generatia 1 1G , destinata sa ofere un singur serviciu, cel vocal, cuprinde sisteme ca NMT, AMPS, TACS etc. si a aparut cu incepere din 1980 Erau sisteme cu prelucrarea analogica a semnalului, functionand in benzile de 450 MHz sau de 800-900 MHz. In prezent sistemele de generatia 1 sunt la finalul carierei", fiind scoase din exploatare in multe dintre tarile in care au functionat.

Generatia 2 (2G), a fost initial destinata sa ofere servicii vocale, avand in acelasi timp si o capacitate limitata pentru serviciile de transmisii de date, cu viteza relativ redusa Sunt sisteme cu prelucrare digitala a semnalului, cu functionare in benzile de 9 0 MHz si 18 MHz. Ca exemple de astfel de sisteme sunt GSM, D-AMPS etc. Primele sisteme GSM au fost introduse in exploatare in 1991 Sistemele G sunt in prezent la apogeul" dezvoltarii lor. In evolutia 2G se pot pune in evidenta trei faze de dezvoltare: 1, 2 si 2+. In faza 2+, GSM ofera posibilitatea sporirii vitezei de transmisie a datelor prin introducerea unor procedee speciale ca HSCSD si GPRS. Astfel, prin folosirea transmisiei cu pachete de date, prin procedeul GPRS, viteza de transmisie a datelor poate fi de pana la 172 kbit/s (prin comparatie cu viteza de 14, kbit/s oferita in faza 1 de dezvoltare). Devine astfel posibila realizarea unor transmisii de tip multimedia.

Generatia 3 3G ofera viteze de transmisie sporita, de pana la 2 Mbit/s (in unele variante pana la 8 Mbit/s si prezinta posibilitati multiple pentru servicii multimedia de calitate si pentru operare in medii diferite Sunt sisteme cu prelucrarea digitala a semnalului, ce functioneaza in banda de 2 GHz. Exemple de asemenea sisteme sunt WCDMA si TD/CDMA, ambele in varianta europeana pentru interfata UTRA, WCDMA in varianta japoneza, CDMA2000 (S.U.A) etc. La nivel mondial, 3G este desemnat si ca IMT 2000. iar varianta dezvoltata In Europa este denumita UMTS. Introducerea in exploatarea a primelor sisteme 3G a fost realizata in 2001-2002, fiind deci la inceputul evolutiei. La baza dezvoltarii G se afla sistemele 2G. Astfel, GSM in variantele 2 si + vor fi treptat integrate in 3G, dezvoltarea UTRA fiind realizata tocmai pornind de la interfata GSM. Intre diferitele sisteme G se incearca, in prezent, realizarea unei compatibilitati cat mai bune.

Sintetic, evolutia tehnica in conceptia sistemelor celulare pana in prezent, este expusa

_{in fig. 1. iar cea in timp in fig. 2}

In prezent, pe langa preocuparile pentru introducerea sistemelor 3G in functiune, au inceput lucrari experimentale pentru o noua generatie de sisteme de comunicatii mobile digitale, 4G, pentru care se prevede realizarea unor viteze de transmisie de utilizator de pana la 100 Mbit/s. Caracteristica principala a G va fi reprezentata de controlul exercitat de utilizator asupra serviciilor, pe care le va gestiona In functie de pachetul de servicii la care s a abonat. Deci utilizatorul va avea libertatea de a selecta serviciul dorit, cu un indice de calitate dorit, la un pret acceptabil, oriunde si oricand.

2. Sisteme de radiocomunicatii mobile G

Dezvoltarea sistemelor G este sustinuta de trei principale motivatii:

a. Realizarea de transmisii multimedia pe suport radio;

b. Obtinerea unor capacitati sporite pentru utilizator, in raport cu cele oferite G;

c. Realizarea unui standard sau a unor grupuri de standarde cu aplicatie la nivel global.

Vitezele in 2G (de aproximativ 9,6 kbit/s) sunt prea mici pentru a permite realizarea de transmisii cu un continut imbogatit, cum ar fi imagini insotite de text etc. 2+ rezolva in buna masura aceasta problema, dar lasa inca loc pentru solutii mai performante. Vitezele de transmisie trebuie sa fie mai elastice, in raport cu continutul serviciului realizat, cu valori de la cativa kbit/s pana la cativa Mbit/s. Noile sisteme G, trebuie sa faca fata unei cresteri rapide a necesarului de comunicatii mobile precum si cu mobilitatea din ce in ce mai mare a utilizatorilor, ceea ce justifica trecerea de la standardele nationale si regionale la cele globale.

In urmatorii cativa ani, retelele mobile din generatia a treia, 3G, vor oferi servicii mobile multimedia complete. Conectarea la internet oriunde si in orice moment, este una dintre ofertele importante ale 3G. Dar retelele din generatia G vor oferi mult mai mult decat mobilitate pentru internet. Dezvoltarea majora a acestora se bazeaza pe posibilitatile unice ale echipamentelor mobile de a oferi mesaje de grup, servicii definite pe zone, informatii personalizate, amuzament etc. Astfel, G ofera capacitati certe pentru aplicatii si servicii avansate, bazate pe interactivitate, mobilitate, banda larga si pozitionare. Obiectivele fundamentale ale sistemelor din categoria G sunt:

asigurarea mobilitatii universale a terminalelor;

oferirea unor pachete ample de servicii, din care utilizatorul poate selecta serviciile dorite, in forma in care acestea ii sunt familiare, astfel incat:

sa fie posibila alegerea si flexibilitatea serviciilor;

alocarea serviciilor sa fie realizata la cerere;

_{· accesul la servicii sa fie simplu si "prietenos";}

_{· serviciile oferite sa fie interactive si inovative.}

Tipurile de servicii oferite de sistemele 3G se diversifica fata de oferta realizata de 2G

sau de sistemele de generatia 1, sistemele 3G fiind capabile sa ofere:

multimedia inalt interactiv videoconferinte, lucru in colectiv si teleprezenta

multimedia de viteza mare acces rapid LAN si Internet Intranet, videoclipuri la cerere, cumparaturi in direct etc

multimedia de viteza medie acces LAN si Internet Intranet, jocuri interactive, mesaje radiodifuzate si informatii publice complexe, etc ;

date comutate (acces LAN de viteza redusa, acces Internet Intranet, fax etc )

mesagerie simpla (serviciu de mesaje scurte, e - mail, radiodifuzare si mesagerie de informatii publice, comenzi / plati pentru comertul electronic simplu etc.);

transmisii vocale (comunicare bilaterala, conferinte, posta vocala etc).

Pentru a permite o cat mai buna convergenta a sistemelor 3G, ITU-R a creat cadrul numit IMT-2000, in care au fost exprimate o serie de cerinte considerate ca minimale pentru noile sisteme (Recomandarile ITU R M 816-1, M 1035 si M 1225). Principalele obiective impuse de IMT - 2000 la interfata radio sunt (fig. 3):

> acoperire si mobilitate completa pentru viteza de transmisie de 144 kbit/s, dar de preferat pentru 384 kbit/s si BER = 10

> acoperire si mobiiitate iimitata pentru viteza de transmisie de 2 Mbit/s si BER = 10

> eficienta ridicata de foiosire a spectruiui In comparatie cu sistemeie existente;

> fiexibiiitate Inaita In introducerea noiior servicii.

Pentru IMT-2000 au fost eiaborate si testate mai muite soiutii care, dupa o perioada de dezvoitare In iaboratoare si de anaiize ia niveiui grupuriior de iucru, pe baza cerinteior ITU R, spre anaiiza ia ITU-R (fig. 4)

S a constatat ca toate propunerile inaintate indeplinesc cerintele formulate, astfel ca au fost considerate ca posibile componente ale unui grup de sisteme 3G. Pentru realizarea unei compatibilitati depline Intre diferitele solutii adoptate, au fost create In 1999 doua grupuri de lucru, 3GPP si 3GPP2, care se preocupa de punerea de acord a protocoalelor si interfetelor sistemelor.

La nivel european solutia denumita UMTS a fost agreata de "Directoratul pentru Comunicatii DG XIII" al Comisiei Europene iar etapele principale preconizate pentru dezvoltarea, reglementarea si evolutia sistemului sunt:

· 1997, luarea unei decizii asupra benzilor de frecvente alocate UMTS;

· 1999, eliberarea de licente pentru operatori doritori sa activeze in domeniu;

_{· 1999, la sfarsitul anului urmeaza sa fie elaborat standardul UMTS in faza 1;}

_{· 2002, UMTS devine comercial operational;}

_{· 2005, Intreaga banda de baza alocata trebuie sa devina disponibila;}

_{· 2007, banda extinsa de frecvente trebuie sa devina disponibila.}

Fig. 5 arata un posibil scenariu de evolutie pentru introducerea sistemelor de generatia a treia, In domeniul complex al retelelor curente, care folosesc diferite tehnologii de transport.

In primele etape de dezvoltare UMTS va fi realizat In insule pentru arii de afaceri unde sunt necesare servicii complexe si capacitati mai mari de trafic. Pentru dezvoltarea UMTS ca retele tip ,insula", de exemplu In zone fierbinti , este necesara o retea de baza GSM evoluata, realizand functii de MSC, HLR, VLR, SGSN, GGSN ca si functiile noi, introduse de GPRS, In faza 2+ a GSM. Introducerea GPRS aduce avantajul ca resursele sunt atribuite utilizatorului doar atunci cand acesta are de transmis efectiv date. Sistemele de comunicatii mobile radio de generatia a treia pot fi conectate la retele de acces radio de generatia a treia ca si la retele private pentru Intreprinderi mici / intreprinderi domestice S0H0). Pentru a mentine acoperirea completa a serviciilor de generatia a doua, terminalele cu mod dual pot fi conectate la retelele de acces radio de generatia a doua, cum sunt cele GSM.

Aceste retele de acces radio sunt legate la retelele fixe prin:

! Interfata A si centrul de comutatie pentru reteaua mobila MSC , pentru serviciile comutate In mod circuit;

Interfata G_b nodul de serviciu pentru GPRS (SGSN) si nodul poarta GPRS (GGSN)

pentru serviciile orientate pe pachete.

In acelasi timp, o directie principala de dezvoltare sustinuta de 3G este data de aparitia unor noi caracteristici, in concordanta cu o noua generatie de terminale mobile ca:

asistenti digitali personali PAD ;

laptop-uri cu conectare prin mijloace radio, comunicatori;

terminale bazate pe noi tehnologii radio, de exemplu pe conceptul UTRA (WCDMA

_{pentru FDD si TD/CDMA pentru TDD .}

Arhitectura unei retele G este relativ simpla , dat fiind ca este necesara integrarea facila a acesteia cu alte retele de comunicatii. Din punctul de vedere al relatiei dintre utilizator si 3G (de ex.UMTS) se poate defini o retea de baza si o retea de acces. Reteaua de baza este o retea fixa de comunicatii, care poate fi, de exemplu, partea fixa a unei retele GSM, o retea B ISDN sau N- ISDN, o retea de transmisii de date, PDN, o conexiune prin sisteme de sateliti etc.

Reteaua de acces este compusa dintr-un controlor de retea radio, care are rolul de a gestiona resursele radio atribuite retelei de acces si de a organiza si de a supraveghea aceasta si din noduri radio, care reprezinta echipamente de emisie receptie structurate in conformitate cu tehnica de modulatie si de multiplexare adoptate.

_{Arhitectura retelelor 3G este} structurata in straturi, ceea ce permite o livrare eficienta a informatiilor vocale si a serviciilor de date. 0 structura stratificata a retelei, Impreuna cu o interfata deschisa, standardizata, permite operatorilor sa introduca si sa dezvolte rapid noi servicii. Folosind IP sau ATM fig.5), sau o combinatie a acestora, stratul retea permite atat transmisii de date cat si informatii vocale. 0 retea complexa contine rutere, comutatoare ATM si echipamente de transmisie. In retelele 3G, informatiile vocale si cele de date nu sunt tratate separat, ceea ce conduce la micsorarea costurilor operationale fata de cazul tratarii separate a celor doua componente ale transmisiei. Stratul aplicatie ofera o interfata deschisa pentru aplicatii, ce permite crearea flexibila a serviciilor. Astfel de servicii sunt comertul mobil (m-comert , servicii bazate pe localizare, servicii de amuzament, servicii de informatii, lucrul la distanta etc.

Una dintre principalele caracteristici noi ale sistemelor 3G fata de cele prezentate de

1G si 2G o reprezinta alocarea dinamica a resurselor sistemului pentru utilizatori. Daca In sistemele 1G si G, utilizatorul primea resursele de comunicatie banda de frecventa respectiv banda de frecventa si intervalul de timp) la inceputul comunicatiei si isi mentinea aceste resurse pana la terminarea acesteia, in 3G, resursele sunt alocate dinamic. In fapt, utilizarea dinamica a resurselor este realizata pentru prima data, in sistemele mobile in generatia 2+ de GPRS. In 3G, resursele oferite sunt nivelul de putere, codul si combinatia interval de timp- frecventa. Alocarea acestora pentru utilizator se face in functie de necesitatile comunicatiei si resursele se pot modifica in cadrul aceleiasi sesiuni de comunicatie.

3G poate realiza diferite servicii. Se prevede ca introducerea diferitelor categorii de servicii se face treptat, in etape. Sintetic, introducerea noilor servicii G este prezentata in figura 7

Concluzia generala este ca UMTS, care reprezinta sistemul de telecomunicatii mobile al viitorului apropiat pentru Europa, a fost dezvoltat la nivelul tarilor din Comunitatea Europeana, In stransa legatura tehnica cu sistemele dezvoltate de industriasii japonezi. Impreuna cu celelalte sisteme din 3G, poate asigura legaturi de comunicatii la nivel mondial si o gama larga de servicii, operational cu Incepere din 2002 si cu o mare dezvoltare In perioada anilor 2005 - 2010. Conditia necesara si suficienta este ca grupurile de lucru GPP si GPP2 sa stabileasca o baza comuna pentru interfetele necesare si pentru softurile ce trebuie sa realizeze roamingul, In special Intre sistemele UMTS si ARIB cu cele din grupul cdma2000.

Securitatea retelelor 3G

Sa va spun un secret. Pe telefonul mobil nu folosim e-mail, ci text. SMS-uri. Asa e cultura noastra", spune Lazaridis, care si-a cladit succesul afacerii transformand email-urile in mesaje text. Dar succesul BlackBerry - deja cu peste trei milioane de utilizatori, un milion fiind adaugat in ultimele sase luni -  nu se bazeaza numai pe simplitatea sa, ci si pe 10 ani de cercetari si incercari repetate de a rezolva o problema aparent fara iesire. "Am stiut ca securitatea va fi principala problema de atacat. Ca sa convingi companiile sa adopte solutia ta pentru angajati, trebuie sa convingi mai intai managerii IT", spune Lazaridis. "Cand le-am prezentat prima varianta a BlackBerry, IT managerii au zis «No way! Noi blocam firewall-ul (program care restrictioneaza si autorizeaza traficul de date din si catre o retea - n.r.) la tot ce vine din afara. Puneti la punct securitatea!»", isi aminteste inventatorul BlackBerry.

Asa ca succesul acestei solutii de comunicatii nu sta in simplitatea ei, ci in cei zece ani in care Lazaridis si compania au incercat sa rezolve o problema complicata de securitate. Cum sa faci ca mobilul sa treaca de firewall, dar sa fii sigur ca dispozitivul nu e manuit de altcineva? Pana la urma, ideea a venit: nu mobilul va contacta serverul si va incerca sa treaca de firewall. Ci serverul, aflat sub controlul managerului IT, e singurul care poate accesa dispozitivul mobil. "Am inversat tot procesul si politicile de autentificare", spune Lazaridis.

Dispozitivele mobile ale viitorului vor avea acces la baze de date importante, 24 de ore din 2 "Nu exista lacat pentru hoti", spune o veche zicala. Daca mobilele nu vor convinge ca, in loc de dispozitive de acces permanent la comunicare si resurse, sunt mai degraba portite pentru intrusi, atunci conceptul de mobilitate fara limite pentru consumator, spre care tind toti "greii" lumii IT&C va ramane in stadiul de concept. Cum e cazul, in prezent, cu televiziunea pe telefonul mobil. Inclusiv la noi, operatorii au incheiat contracte cu televiziunile pentru ca acestea sa furnizeze continut.  E tentant sa stii ca poti viziona oricand ultimul buletin de stiri, un preview al filmului din seara respectiva sau, in clipele de relaxare, un videoclip muzical. 

"Daca am uni piata utilizatorilor de telefoane mobile cu cea a consumatorilor de programe TV, am avea o reducere importanta de costuri in ambele parti", afirma David Williams, Chief Technology Officer la operatorul britanic O2. "Ne uitam si la alte tehnologii, nu numai la 3G. Vrei si alte servicii, nu numai sa vezi o bucatica de videoclip. Suntem in negocieri pentru a implementa tehnologia DVB-H (Digital Video Broadcasting) cu televiziunile si producatorii de terminale, cum este Nokia", anunta Williams. Seful de la O2 crede ca nu competitia ci complementaritatea intre telefonia celulara si alte retele este cheia succesului. In acest mod am putea avea imagini mult mai variate si servicii mai atractive pe dispozitivele mobile. Operatorul va demara un "trial" in zona centrala a Londrei, in care va oferi 16 canale de televiziune si terminale Nokia adaptate la servicii video de calitate.    ( Business magazin )

Securitatea comertului mobil reprezinta o problema particulara, fiind subiectul multor initiative tehnice si de standardizare.
Un exemplu recent este colaborarea dintre NTT DoCoMo, Intel si IBM pentru specificatiile TMP (Trusted Mobile Platform), menite sa faca din servicii mobile ca biletele electronice sau portofelele electronice (e-wallet), destinate achizitiilor online, servicii mai sigure, care sa ajute la protejarea impotriva virusilor si a altor atacuri software.

Conform arhitectilor acestei platforme, TMP defineste un set de componente hardware si software care pot fi create pentru a construi dispozitive care sa ofere diferite nivele de securitate. Trioul arata ca platforma TMP e construita pe tehnici de securitate puternice, bine stabilite, ce sunt apoi aplicate arhitecturilor hardware si software pentru a defini un mediu de executie de incredere, care sa protejeze dispozitivul folosit atat in timpul initializarii, cat si in timpul functionarii acestuia.

"TMP ofera o noua fundatie pentru terminalele mobile. Scopul cercetarilor noastre comune a fost furnizarea unei arhitecturi securizate, deschise, pentru viitoarele servicii mobile de date", arata Takanori Utano, CTO al NTT DoCoMo.
Platforma ia, de asemenea, o dimensiune corporativa. "Securitatea mobila reprezinta mai mult decat simpla protejare impotriva noilor virusi, a viermilor sau atacurilor online. Se refera la protejarea bunurilor si informatiilor critice din cadrul afacerilor", a afirmat Alistair Rennie, vicepresedintele IBM Pervasive Computing.

Generatia urmatoare a comunicatiilor radio mobile

Dezvoltarea comunicatiilor mobile continua, fiind sustinuta de previziunile de evolutie ale comunicatiilor mobile (fig. ) ca si de relatia dintre diferitii actori" ai noilor sisteme. Integrarea dintre sistemele de radiocomunicatii mobile si sistemele fixe de radiodifuziune, DxB, reprezinta una dintre principalele preocupari ale In domeniu. 0 conlucrare de succes" trebuie sa ofere tuturor partilor posibilitatea de a-si spori veniturile (fig. 9) Totusi, aceasta nu este simplu, daca se pune problema intre un operator fix si unul mobil. Este pusa problema cooperarii intre 3G, eventual 4G si sistemele de radiodifuziune. Sistemele mobile ofera un canal de legatura cu reteaua de radiodifuziune iar informatiile oferite de aceasta pot fi de interes general sau de interes de grup pentru utilizatorii ce evolueaza in zona de acoperire a celor doua retele.

Evident ca prima intrebare ce se pune in mod firesc este de ce se trece la dezvoltarea unei noi generatii de sisteme de comunicatii, 4G, Inainte de introducerea pe scara larga, in exploatare, a sistemelor 3G. Pentru 4 G se pot da mai multe definitii, dintre care cea mai simpla este cea de viitoare generatie de retele radio ce va completa si inlocui, in viitor, retelele

3G. In momentul actual, la inceputul anului 20 3, 4G reprezinta in principal o initiativa la nivel academic si de cercetare dezvoltare ca si un cadru de discutii pentru evolutii viitoare, cu scopul eliminarii problemelor semnalate in dezvoltarea 3G. In favoarea dezvoltarii 4G exista o serie de argumente:

> Performantele 3G pot sa nu fie suficiente pentru a satisface necesitatile unor aplicatii viitoare de Inalta performanta ca multimedia, video cu prezentare de miscare, teleconferinte de calitate. Pentru acestea este necesara sporirea capacitatilor 3G cu un ordin de marime.

> In momentul de fata, pentru 3G exista standarde multiple si, cu tot efortul de compatibilizarea a acestora, exista dificultati reale In asigurarea unui roaming global si a interoperabilitatii precum si a portabilitatii serviciului.

> G se bazeaza pe conceptul de arie extinsa. in prezent sunt insa necesare retele hibride capabile sa foloseasca atat LAN radio cat si retele celulare.

> Sunt necesare largimi mai mari de banda iar cercetarile au aratat ca In structura 3G, nu pot fi implementate unele scheme de modulatie mai eficiente decat cele folosite.

> Se dovedeste ca necesara exitenta unor retele cu transmisie de pachete, capabile sa foloseasca al deplina capacitate protocoalele Internet, cu convergenta realizata Intre capacitatile de voce si de date.

Retelele de comunicatie mobila 2G, mai ales sub forma 2+, reprezinta o evolutie importanta In conceptia moderna a retelelor de comunicatii.

Pentru retelele de comunicatie de generatiile 2 , 3 si 4 se pun cateva probleme esentiale, ce marcheaza dezvoltarea acestora si impun directii de dezvoltare mai ales in sfera serviciilor. Astfel se urmaresc o serie de obiective majore cum sunt:

> Convergenta / integrarea / conlucrarea tuturor retelelor fixe si mobile, existente sau viitoare, fixe sau mobile (cu legatura prin cablu sau radio), incluzand radiodifuziunea. Baza convergentei va fi formata de tehnologiile IP.

> Usurinta de a selecta si folosi serviciile selectate. Aceasta va determina ofertantii de servicii la realizarea unor tehnologii de aplicatie prietenoase si simplu de folosit, cu continut adecvat tipului de utilizatori si zonei geografice In care se desfasoara serviciile.

> Realizarea de terminale universale si cu un cost cat mai scazut, ceea ce conduce la necesitatea unor tehnologii de reconfigurare.

Principalele performantele G si 4G sunt prezentate comparativ in tabelul 1

Tabelul 1

In cadrul noilor retele se pot stabili straturi de acoperire si se poate dezvolta o ierarhie atat pe verticala, intre retele cu grade diferite de acoperire cat si pe orizontala, intre retele de acelasi rang, ierarhie ce permite realizarea de comunicatii Intre acestea (figura

Criteriile de selectie de catre utilizatori a retelelor prin care sa realizeze legatura de comunicatie trebuie sa aiba in vedere

> Tipul de serviciu, caracterizat prin viteza de transmisie a datelor si calitatea necesara a serviciului;

> Resursele disponibile In zona de acces radio;

> Contextul In care se afla situat utilizatorul, definit de elemente ca gradul de mobilitate, preferintele personale ale utilizatorului, locul si momentul realizarii legaturii.

Transferul legaturii de comunicatie Intre sisteme celulare de mare acoperire si retelele radio LAN, de acces local, se poate realiza In diferite conditii si cu diferite cerinte. In acest sens este necesar ca la realizarea transferului:

> Sa se selecteze Intre transferul In cadrul aceluiasi strat ierarhic si transferul Intre straturi ierarhice;

> sa se ia In considerare tipul de serviciu realizat si daca serviciul se realizeaza In timp real sau In timp non-real;

> sa se analizeze flexibilitatea ce poate fi realizata In ceea ce priveste calitatea serviciului pentru utilizatorul mobil;

> sa se ia In considerare transferul pe neobservate", atunci cand acesta este necesar;

> sa se realizeze o unificare, Intre protocoalele folosite de diferite retele pentru autentificare, securizare si taxare, simplificand accesul la aplicatii, din toate locatiile, In conditiile unei calitati acceptabile a serviciului In orice moment.

Asigurarea conditiilor de dezvoltare si de functionare a noilor sisteme de comunicatii cu integrarea retelelor si a serviciilor se poate realiza doar prin:

· Rezolvarea problemelor de standardizare, In special la interfata radio si la interfetele de interconectare Intre retele.

_{· Stabilirea unor modele de afaceri;}

_{· Stabilirea unor profiluri de preferinta ale utilizatorilor;}

_{· Elaborarea si precizarea mecanismelor si a criteriilor de transfer Intre sisteme;}

_{· Elaborarea unor mecanisme pentru descarcarea softului;}

· Stabilirea de metode pentru alocarea flexibila a spectrului si de Impartire al acestuia Intre operatori;

· Noile sisteme vor trebui sa permita preluarea unor tehnologii In curs de dezvoltare sau ce vor aparea In viitor.

0 categorie de retele de acces local, dezvoltate la nivel european sunt grupate In notiunea de BRAN (retele radio de acces de banda larga), ce contin retele de tipul Hiperaccess, Hiperlink si Hiperlan (figura 11). Retelele de tip BRAN pot fi considerate si ca alternative la retelele UMTS In zonele aglomerate.

Sistemele Hiperaccess ofera acces de banda larga unor utilizatori rezidentiali precum si pentru Intreprinderi mici si mijlocii, fiind capabile sa intre In competitie si sa completeze sistemele de acces de banda larga pe cablu, xDSL. Vitezele de operare sunt de ordinul a pana la 25 Mbit/s, pentru o distanta de lucru de pana la 5 km. Pentru hiperlink, vitezele de operare pot fi de pana la 155 Mbit/s. Sistemele Hiperaccess pot sa lucreze In bune conditii In medii ATM si IP.

Alte sisteme de interes sunt:

Bluetooth, ca sistem destinat unor legaturi radio pentru distante foarte scurte, de ordinul metrilor.

IrDA, ce reprezinta un standard pentru interfata in infrarosu, ce ofera o solutie radio, de exemplu pentru telefoane mobile si pentru PDA. Tehnica este bine cunoscuta pe piata Insa exista probleme, deoarece unii producatori de echipamente IrDA au realizat implementari incompatibile cu standardele existente. Principalele dezavantaje tehnice constau In necesitatea vizibilitatii directe Intre punctele In conexiune si In faptul ca se limiteaza doar la conexiuni punct-la-punct.

IEEE802.11 reprezinta o alternativa la Bluetooth pentru un LAN radio.

UWB este o tehnologie radio noua. Conceptul de realizare este similar cu cel folosit al radar. Informatia moduleaza impulsuri In timp si In frecventa. Tehnica nu este pe deplin dezvoltata Insa poate intra In competitie cu Bluetooth, datorita capacitatii superioare si a consumului de putere mai mic. Prototipurile UWB suporta o sarcina de pana la 1,25 Mbit/s pentru o distanta de actiune de ordinul a 70 m, cu un consum de putere de numai 0,5 mW.

Home RF reprezinta o tehnica dezvoltata pe baza conceptului DECT si opereaza In banda de 2,4 GHz (aceeasi ca si pentru Bluetooth). Exista multe asemanari cu Bluetooth In ceea ce priveste domeniul, distanta de lucru, puterea de transmisie, pretul echipamentelor. Diferenta majora constituie In faptul ca home RF" poate lucra cu 127 unitati pe retea, cu 50 salturi de frecventa, In timp ce Bluetooth asigura doar 8 unitati pe retea, cu 1600 salturi de frecventa.

Pentru retelele G si 4G sunt folosite diferite tehnologii. Deoarece aceste tehnologii suporta diferite componente multimedia, toate acestea trebuie sa fie dezvoltate corelat, altfel calitatea serviciilor multimedia va suferi. Tehnologiile se vor ,maturiza" la momente diferite de timp. De aceea operatorii vor trebui sa fie capabili sa aleaga, totdeauna, cea mai buna schema de retea, atunci cand o noua combinatie devine posibila.

Deoarece retelele mobile vor oferi transfer de informatii cu diferite calitati, aplicatiile vor trebui, la randul lor, sa fie adaptive la noul mediu de operare. Se pare ca viitorul va oferi servicii cu parametri de calitate diferiti precum si cu modificari dinamice ale parametrilor de calitate. Este de aceea important ca In modificarea dinamica a parametrilor sa nu fie luata In considerare doar Inrautatirea ci si posibila sporire a calitatii acestora, reflectata In aplicatii. De aceea este esential ca aplicatiile si sistemele adaptive sa permita utilizatorilor sa stabileasca ordinea de prioritate a importantei parametrilor si ca utilizatorul cu o abilitate medie de lucru sa fie capabil de a si prezenta optiunile fata de aplicatia solicitata.