Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
SENZORI SI TRADUCTOARE PENTRU MÃSURAREA DIGITALÃ

SENZORI SI TRADUCTOARE PENTRU MÃSURAREA DIGITALÃ

A VITEZEI DE ROTATIE


1.Obiectul lucrarii


In aceasta lucrare se urmareste prezentarea principiilor de functionare ale celor mai utilizati senzori din compunerea traductoarelor de masurare electrica a vitezei de rotatie si a schemelor electronice folosite pentru prelucrarea informatiei obtinute de la acestia.





2.Aspecte teoretice


Aceste traductoare convertesc viteza de rotatie intr-un semnal electric calibrat si isi gasesc aplicabilitate in special in actionarile reglabile, care necesita controlul vitezei elementelor de executie.

Unele dintre ele cuprind elemente sensibile de tip generator, semnalul de iesire fiind o tensiune electrica, dependenta de turatie, obtinuta pe baza legii inductiei electromagnetice. De regula, puterea electrica asociata tensiunii de iesire este preluata integral de la puterea mecanica a axului motor, fara a necesita alte surse de energie auxiliara. Din aceasta categorie cele mai utilizate sunt tahogeneratoarele de curent continuu si de curent alternativ (traductoare analogice).

Tahogeneratoarele se folosesc in acele aplicatii in care incarcarea arborelui cu un cuplu suplimentar nu perturba sensibil procesul supus masurarii (deci viteza de rotatie a arborelui).

De asemenea exista tendinta de miniaturizare a tahogeneratoarelor si deci si de micsorare a cuplului rezistent introdus de ele. In general tahogeneratoarele nu se folosesc la turatii foarte joase si nici la turatii foarte mari.

In prezent multe firme constructoare includ tahogeneratorul in aceesi carcasa cu cea a motorului, rotorul tahogeneratorului fiind in prelungirea axului motorului, legatura mecanica fiind realizata printr-un cuplaj mecanic elastic.

Alte tipuri sunt constituite cu elemente sensibile parametrice, caracterizandu-se prin aceea ca in functie de turatie se modifica un parametru de circuit electric (R,L,C) care moduleaza o tensiune sau un curent generat de o sursa auxiliara. Cele mai sensibile elemente parametrice utilizate sunt cele fotoelectrice si cele inductive. O particularitate esentiala a aplicarii lor in masurarea vitezei de rotatie consta in aceea ca ele pemit obtinerea de semnale cu variatii periodice continue sau discontinue (impulsuri dreptunghiulare), informatia de masurare fiind continuta in frecventa acestor variatii (traductoare digitale). De aici rezulta posibiliatea realizarii relativ simple a traductoarelor numerice de turatie.

Tendinta este de miniaturizare (cazul elementelor sensibile integrate) si de standardizare a senzorilor pentru ca un acelasi traductor sa poata fi utilizat impreuna cu o serie de senzori si in

acest fel creste domeniul de aplicatii, domeniul de masurare, scazand pretul de cost.

Alegerea unui traductor pentru o aplicatie data trebuie sa tina seama de mai multe considerente: gama de turati i, timpul de raspuns, eroarea maxima, incarcarea axului, mediul, gabaritul, structura dispozitivului de automatizare,etc.

La montarea traductoarelor se recomanda:

- sa se utilizeze in locuri ferite de vibratii;

- sa se fixeze pe un suport robust;

- axul motorului si axul detectorului (daca este cazul) sa fie aliniate pe aceeasi directie;

- sa se utilizeze o cuplare flexibila intre cele doua axe in vederea atenuarii vibratiilor.


2.1 Traductoare de turatie cu impulsuri


Principiul masurarii unghiului parcurs, se bazeaza pe marcarea unor repere la o distanta constanta si relativ mica intre ele Dj, pe corpul care se gaseste in miscare de rotatie, si inregistrarea numarului de repere parcurse in timpul T0 , cunoscut si in acelasi timp suficient de mare astfel incat sa se inregistreze un numar mare de repere (i). Unghiul parcurs de un punct de pe corpul caruia i se masoara viteza de rotatie va fi:

j i Dj (6.1) Daca se considera k repere echidistante amplasate la periferia unui corp in miscare de rotatie, rezulta:

Dj                                                                 (6.2)

Daca se doreste exprimarea vitezei de rotatie n, rezulta:

n [ rot/min ] (6.3)

Deoarece f, reprezinta frecventa reperelor ce trec prin fata unui punct fix, rezulta posibilitatea masurarii vitezei de rotatie cu ajutorul unui frecventmetru, prin inmultirea frecventei masurate cu o constanta.

Deci:

n [ rot/s ] f [ rot/min ]                                                      (6. 4)

In cazul masurarii turatiei, realizarea traductoarelor digitale este mai simpla decat la alte marimi, deoarece multe elemente sensibile dau la iesire un semnal periodic avand frecventa proportionala cu turatia (elemente sensibile functionand in impulsuri).


2.1.1 Traductoare cu elemente sensibile fotoelectrice.

Elementele sensibile de tip fotoelectric detecteaza variatile unui flux luminos, dependente de viteza de rotatie, folosind in acest scop un dispozitiv modulator actionat de axul aflat in miscare de rotatie.

Dupa felul cum se obtine variatia de flux luminos, dispozitivele modulatoare pot fi:

- cu intreruperea fluxului luminos;

- cu reflexia fluxului luminos.

In cazul variantei cu intreruperea fluxului luminos rezulta structura din fig. 6.1 alcatuita in principal dintr-un element fotoelectric EF si o sursa de radiatii luminoase SL in spectrul vizibil sau infrarosu, intre care se afla un disc opac D prevazut cu orificii asezate pe un cerc cu centrul in centrul discului.



Fig. 6.1 Element sensibil de tip fotoelectric cu intrerupere fluxului luminos.         


Discul este montat pe axul Ax a carui viteza de rotatie se masoara, iar elementul fotoelectric si sursa de radiatii luminoase sunt aliniate pe o dreapta paralela cu axul si care intersecteaza cercul cu orificii.

EF si SL se afla la o distanta de cativa milimetri, in asa fel incat, atunci cand un orificiu se gaseste pe directia EF SL, radiatia luminoasa sa produca deblocarea elementului fotoelectric (prin aparitia unui semnal electric la iesirea fotodetectorului).

Cand zona opaca a discului se afla pe directia SL EF, elementul fotoelectric este blocat. In unele cazuri, cand SL si EF nu pot fi montate destul de aproape de discul cu orificii, sunt prevazute lentilele L1 si L2 pentru focalizarea fasciculului.

Daca discul antrenat de arbore se roteste, orificiile discului trec succesiv prin dreptul SL si EF permitand sa se obtina astfel impulsuri luminoase, care ajungand pe EF sunt convertite cu ajutorul unor circuite electronice in impulsuri electrice, a caror frecventa este egala cu viteza de rotatie a discului (in rot/s) multiplicata cu numarul de orificii practicate in disc, deci intr-o relatie de dependenta de tipul (6.4).

Varianta cu reflexia fluxului luminos, fig. 6.2, permite conversia turatiei unei piese aflate in miscare de rotatie, fara a necesita un disc auxiliar care sa se monteze pe ax.

Pe axul sau piesa care se roteste se marcheaza un reper R (sau mai multe) de regula sub forma unui dreptunghi, cu vopsea reflectorizanta, sau se lipeste o banda reflectorizanta (fig. 6.2.a).

Daca axul nu permite marcarea reperului, atunci se ataseaza acestuia un disc D, avand pe circumferinta portiuni reflectorizante R, alternand cu portiuni innegrite ce absorb radiatia luminoasa (fig. 6.2.b). Sursa de lumina SL si elementul fotoelectric sunt dispuse astfel incat lumina emisa de sursa SL si reflectata de portiunea reflectorizanta sa cada pe EF, care este conectat la o schema electronica similara variantei cu intreruperea fluxului luminos.

Frecventa impulsurilor este legata de turatie printr-o relatie liniara de aceeasi forma cu relatia (6.4). Ca element fotoelectric se foloseste de obicei fototranzistorul, fiind necesara o sensibilitate ridicata.



a) b


Fig. 6.2 Element fotosensibil de tip fotoelectric cu reflexia fluxului luminos.


Domeniul de utilizare al elementelor sensibile de tip fotoelectric este foarte larg: (1 107) rot/min.

Traductoarele de turatie cu elemente sensibile fotoelectrice sunt foarte raspandite, deoarece au cateva avantaje certe comparativ cu alte tipuri de traductoare:

- gama foarte larga de turatii, inclusiv turatii foarte joase;

- constructie simpla;

- cuplul rezistent si momentul de inertie introdus suplimentar de traductor este foarte mic, sau chiar nul (cazul traductoarelor fotoelectrice cu reflexie);

- pot fi folosite scheme digitale pentru adaptoare fara a mai fi necesara o conversie analog-digitala a semnalului util.

Ele insa nu pot functiona in medii cu praf sau lumina exterioara putrenica.

2.1.2 Traductoare cu elemente sensibile inductive.

Acestea au structura prezentata in fig. 6. 3.


a)                                           b)


Fig. 6.3 Element sensibil inductiv cu intreruperea oscilatiilor.

Discul, din material feromagnetic, prevazut cu o fanta si fixat pe axul a carui turatie se masoara, se roteste intre bobinele L1 si L2, care fac parte din oscilatorul de inalta frecventa OIF.

Atunci cand fanta se gaseste in dreptul bobinelor, cuplajul magnetic dintre ele este maxim, permitand functionarea oscilatorului. Tensiunea U0 de frecventa inalta, furnizata de acesta este detectata si filtrata de catre blocul D+F (detector + filtru), obtinandu-se la iesire o tensiune UF de nivel ridicat (UH).

Daca discul obtureaza intrefierul dintre bobinele L1 si L2 atunci cuplajul magnetic dintre ele este minim, oscilatorul se blocheaza, iar la iesirea filtrului se obtine o tensiune de nivel scazut (UL).

Bobinele L1 si L2 sunt realizate pe circuite magnetice tip oala de ferita sau miezuri cilindrice de ferita.

Ele trebuie pozitionate pe aceeasi axa, perpendicular pe planul discului, in asa fel incat, atunci cand fanta se afla in dreptul bobinelor, intrefierul sa aiba valoarea maxima (egala cu distanta dintre bobinele senzorului inductiv). Aceasta distanta dintre bobinele senzorului inductiv este de ordinul milimetrilor. Un astfel de senzor se poate realiza in structura integrata cum este senzorul de proximitate TCA 105N.

Avand in vedere existenta unei zone de histerezis la deblocarea oscilatiilor, utilizarea traductoarelor de proximitate la masurarea turatiei este limitata la o frecventa maxima (turatie maxima).

Fata de senzorul fotoelectric, senzorul inductiv prezinta avantajul unei fiabilitati mai mari, dar in acelasi timp este mai dificil de realizat din punct de vedere tehnic.

Domeniul de utilizare al senzorului inductiv este foarte larg: (1 106) rot/min.


2.1.3 Traductoare cu elemente sensibile magnetice.

Aceste traductoare utilizeaza efectul Hall si se realizeaza folosind senzori magnetici comutatori integrati (seriile bSM 23X, bS 057).

Astfel in fig. 6.4.a este prezentat un traductor de turatie cu senzor magnetic comutator cu ecranarea campului magnetic, iar in fig. 6.4.b este prezentat un traductor de turatie cu senzor magnetic comutator cu concentrarea campului magnetic.

In fig. 6.4.a senzorul magnetic comutator SMC si magnetul permanent M sunt asezati de o parte si de alta a discului feromagnetic, fixat pe axul a carui turatie se masoara. SMC si M sunt situati pe o dreapta, paralela cu axul discului, discul fiind prevazut cu o fanta mai mare decat suprafata activa a senzorului.

Distanta dintre SMC si M se alege astfel incat atunci cand decuparea se afla in dreptul senzorului, inductia magnetica la SMC sa fie suficienta astfel incat sa fie atins pragul de sensibilitate al senzorului.

Pe de alta parte, cand partea plina a discului se afla pe directia SMC M, aceasta trebuie sa ecraneze magnetic senzorul traductorului (prin inchiderea liniilor de camp magnetic prin discul feromagnetic) si sa determine astfel blocarea acestuia.

Uzual grosimea discului trebuie sa fie mai mare de 1 mm.

Domeniul de turatii in care poate fi utilizat senzorul magnetic comutator este foarte larg: (0 107) rot/min. De asemenea, un alt avantaj il constituie structura integrata miniaturizata a

senzorului. In schimb, apar dificultati legate de faptul ca trebuie atasata o piesa feromagnetica grea pe axul aflat in miscare de rotatie.


a) b


Fig. 6.4 Traductor de turatie cu senzor magnetic comutator:



a - cu ecranarea campului magnetic;

b - cu concentrarea campului magnetic.


3. Desfasurarea lucrarii


3.1 Chestiuni de studiat


3.1.1 Studiul elementelor sensibile de tip fotoelectric, inductiv si magnetic folosite la traductorul de turatie utilizat in lucrare.

3.1.2 Ridicarea caracteristicii de conversie a traductorului de turatie cu element sensibil fotoelectric n2 f (n1).

3.1.3 Ridicarea caracteristicii de conversie a traductorului de turatie cu element sensibil inductiv n3 f (n1).

3.1.4 Ridicarea caracteristicii de conversie a traductorului de turatie cu element sensibil magnetic n4 f (n1).


3.2 Modul de lucru si de prelucrare a datelor experimentale obtinute


3.2.1 Traductorul de turatie studiat foloseste doua elemente sensibile de tip fotoelectric cu intreruperea fluxului luminos, un element sensibil inductiv cu intreruperea oscilatiilor si un senzor magnetic comutator cu ecranarea campului magnetic.

Astfel in fig. 6.5 este prezentata schema electronica de formare a impulsurilor pentru elementul sensibil cu fotodioda pin folosit drept etalon.

a) b

Fig. 6.5 Element sensibil de tip fotoelectric cu intreruperea oscilatiilor

folosit drept etalon:

a) - circuit electronic de formare a impulsurilor;

b) - forma tensiunii de iesire.


In fig. 6.6 este prezentata schema electronica de formare a impulsurilor pentru celalalt element sensibil cu fotodioda ROL 22.


a) b

Fig. 6.6 Element sensibil de tip fotoelectric cu intreruperea fluxului luminos:

a) - circuit electronic de formare a impulsurilor;

b) - forma tensiunii de iesire.


In fig. 6.7 este prezentata schema electronica de formare a impulsurilor pentru elementul sensibil inductiv cu intreruperea oscilatiilor.



a) b

Fig. 6.7 Element sensibil de tip inductiv cu intreruperea oscilatiilor:

a) - circuitul electronic de formare a impulsurilor;

b) - forma tensiunii de iesire.

In fig. 6.7 este prezentata schema electronica de formare a impulsurilor pentru senzorul magnetic comutator cu ecranarea campului magnetic.


 

a) b

Fig. 6.8 Senzor magnetic comutator cu ecranarea campului magnetic:

a) - circuitul electronic de formare a impulsurilor;

b) - forma tensiunii de iesire.


3.2.4 Caracteristicile de conversie ale traductoarelor de turatie cu element sensibil fotoelectric, inductiv si magnetic se vor ridica in gama (10 1000) rot/min, folosind drept etalon traductorul cu element sensibil cu fotodioda pin si care este realizat cu ajutorul unui disc cu 60 de gauri, deci frecventa semnalului, masurata la iesirea traductorului este egala cu turatia in rot/min.

Frecventa semnalului se determina ca inversul perioadei acestuia, perioada ce va fi masurata folosind osciloscopul PHILIPS 2403.

Traductoarele studiate sunt realizate cu ajutorul unui al doilea disc cu 12 fante, ceea ce determina ca frecventa masurata la iesirea acestora sa trebuiasca sa fie multiplicata cu raportul 60/12 5 pentru a fi determinata turatia in rot/min.

Rezultatele experimentale se vor trece in tabelul 6.1.

Tabelul 6.1

T1 [ s ]





f1 [ Hz ]





n1 [ rot/min ]





T2 [ s ]





f2 [ Hz ]





n2 [ rot/min ]





T3 [ s ]





f3 [ Hz ]





n3 [ rot/min ]





T4 [ s ]





f4 [ Hz ]





n4 [ rot/min ]






Se vor face observatii privind liniaritatea caracteristicilor precum si limitele intervalelor de masurare.

. Intrebari si probleme




4.1 Care este principiul utilizarii unui senzor fotoelectric la masurarea vitezei de rotatie?

4.2 Care este principiul utilizarii unui senzor inductiv la masurarea vitezei de rotatie?

4.3 Care este principiul utilizarii unui senzor magnetic la masurarea vitezei de rotatie?

4.4 Care sunt principalele limitari, din punctul de vedere al utilizarii senzorilor studiati in aceasta lucrare, atat din punct de vedere constructiv cat si functiomal?

4.5 Cum justificati posibilitatea masurarii vitezei de rotatie cu ajutorul osciloscopului?

4.6 Sa se calculeze turatia unui motor stiind ca pe axul motorului este montat un disc pevazut cu 30 de orificii, folosindu-se un element fotoelectric cu intreruperea fluxului luminos (fig. 6.5), stiind ca perioada semnalului obtinut la iesirea integratului TCA 105 este 2 ms.


5.Anexa

Osciloscopul PHILIPS PM 3208


5.1Destinatie


Osciloscopul Phlilips PM 3208 este un aparat de masura portabil destinat masurarilor dinamice in intervalul 5 mV . 25 V, cu o banda de frecvente de 20 MHz si cu o sensibilitate de 5 mV.


5.2 Elemente externe de punere in functiune, reglare si control


Pe panoul frontal al osciloscopului Philips PM 3208 (fig. 6.9) se gasesc urmatoarele elemente:



Fig. 6.9 Panoul frontal al osciloscopului Philips PM 3208


Butonul de pornire Power conecteaza aparatul la retea pe pozitia apasat

(On);

ªurubul de reglaj Trace Rot      permite alinierea trasei pe liniile orizontale ale

caroiajului (retelei) prin ajustare cu ajutorul unei

surubelnite

Butonul rotativ Intens          permite reglarea intensitatii luminoase a trasei;

Butonul rotativ Focus          permite reglarea claritatii trasei;

Butonul rotativ Illum permite iluminarea caroiajului ecranului, ceea ce poate fi util intr-o incapere intunecata sau pentru

a face fotografii

Borna de iesire Cal             borna de iesire care furnizeaza o tensiune

dreptunghiulara de 1 Vvv (varf la varf) pentru etalonare

Butoane Position                             regleaza pozitia verticala a trasei si daca butonul

corespunzator canalului B este tras, acesta este vizualizat inversat;

Comutator de cuplare                     AC: semnalul de intrare e cuplat prin intermediul

a intrarii canalelor    unui condensator si astfel componenta continua

(AC GND DC este eliminata;

GND: intrarea amplificatorului este pusa la masa

DC: semnalul de intrare este cuplat direct;

Butoane exterioare Ampl/Div          permit alegerea coeficientilor de deflexie in

gama: 5 mV/div . 5 V/div;

Butoane interioare Ampl/Div           permit reglarea amplitudinii canalului corespun

zator, fiind in pozitie etalonata atunci cand sunt

invartite pana la capat in sensul acelor de ceas,

amplificarea fiind multiplicata prin 5 in pozitie

tras;

Butoane de alegere a                      A: permite numai vizualizarea canalului A;

modurilor de deviatie                      B: permite numai vizualizarea canalui B;         

verticala (A Add B)                      Add: permite vizualizarea sumei (A B) sau a

diferentei (A B) celor doua canale

Dual: permite vizualizarea celor doua canale A si

B, in modul de lucru alternat pentru 0.2 ms div

0.5 ms/div, respectiv in modul de lucru comutat

pentru 1 ms div . 0.5 s/div;

A                 borna de intrare BNC pentru canalul A sau, in

X Defl, borna de intrare pentru axa X

B                  borna de intrare BNC pentru canalul B sau, in

X Defl, borna de intrare pentru axa Y

borna de masa

Ext               borna de intrare BNC, astfel incat daca intrarea

EXT este aleasa prin intermediul bazei de timp,

semnalul de intrare serveste la declansarea

exterioara, iar daca borna de intrare EXT e aleasa

prin intermediul X Defl, deviatia orizontala este

determinata de semnalul aplicat la aceasta borna

Buton exterior Hold Off                  regleaza timpul de retinere hold off); daca



butonul este invartit complet la stanga, timpul de

retinere are o valoare minima diferita de zero

Buton interior Level Slope determina punctul la care incepe declansarea

bazei de timp; daca butonul este impins, baza de

timp incepe pe flancul crescator al semnalului de

declansare, iar daca butonul este tras,baza de timp

incepe pe flancul descrescator al semnalului de

declansare

Buton X Position, X Mag                regleaza pozitia pe orizontala a imaginii; daca

este tras viteza de baleiaj se modifica prin 10

Butoane de alegere a                      permit alegerea intre diverse moduri de

modurilor de declansare                  declansare si anume:

Auto-Trig Single Auto: cursa de baleiaj relaxata in absenta

semnalului de declansare;

Trig: cursa de baleiaj dupa receptionarea

semnalului de declansare;

Single: cursa de baleiaj unica dupa receptionarea

semnalului de declansare;

Butonul Var  regleaza viteza de baleiere a bazei de timp; este in

pozitie etalonata daca este invartit pana la capat

in sensul acelor de ceas;

Butonul Time/Div                            permite alegerea coeficientilor de deviatie ai

bazei de timp in gama: 0.2 ms/div . 0.5 s/div;

invartit pana la capat in sensul acelor de ceas

alege modul X Defl

Comutator de selectare                   selecteaza diferite moduri de cuplare a semalului

Trig sau X Defl                               pentru declansarea bazei de timp si anume

DC: toate componentele de frecventa ale

semnalului aplicat sunt cuplate cu circuitul de

declansare, permitand asadar largime de banda

completa

AC: semnalul de declansare este cuplat prin

intermediul unui condensator, componentele de

curent continuu sunt blocate

TV: baza de timp se declaseaza la impulsurile de

sincronizare TV astfel: gamele 0.2 ms/div ...

50 ms/div selecteaza impulsul de sincronizare

pe orizontala (pe linii), TV L (Line = linie),

respectiv gamele 0.1 s/div . 0.5 s/div selecteaza

impulsul de sincronizare pe verticala, TV F

(Frame = cadru);

AC LF: componentele semnalului pana la

50 kHz sunt cuplate la circuitul de declansare

astfel semnalul de declansare trece printr-un filtru

trece jos, reducand astfel interferentele de

frecventa inalta sau zgomotul.


5.3 Punerea in functiune


Se racordeaza osciloscopul la tensiunea de alimentare si se porneste apasand butonul

Power (pozitia On). Se pun apoi toate comenzile in pozitia etalonat (pozitia de mijloc). Se pun canalele A si B la masa (GND) pentru a pune trasa afisata la zero, ajustandu-se surubul de reglaj al Trace Rotation cu ajutorul unei surubelnite astfel incat trasa sa se alinieze pe liniile orizontale ale caroiajului si se alege modul de declansare automata (Auto). Intensitatea luminoasa a trasei se regleaza usor cu ajutorul butonului rotativ Intens, iar claritatea acesteia cu butonul rotativ Focus, in timp ce reteaua (caroiajul) ecranului poate fi iluminata cu butonul rotativ Illumination, lucru util intr-o incapere intunecoasa sau pentru a face fotografii. ?Se conecteaza o sonda la intrarea A a osciloscopului, celalalt terminal al sondei conectandu-se la iesirea Cal a osciloscopului si se pune comutatorul AC GND DC in pozitia DC.?


5.4 Efectuarea masuratorilor


Utilizatorul va selecta canalul dorit A, B, A si B simultan sau A si B adunate sau scazute, actionand asupra butoanelor de alegere a modurilor de deviatie verticala A-Add-B. Astfel atunci cand canalele A si B sunt ambele afisate pe ecran (modul Dual fiind selectat), aceste semnale sunt afisate alternativ in intervalul 0.2 ms/div 0.5 ms/div (in modul alternat fasciculul trasand un semnal la o cursa a bazei de timp, la cursa urmatoare un al doilea semnal, dupa care procesul se reia) sau comutat in intervalul 1ms/div 0.5 s/div (in modul comutat fasciculul trecand in timpul unei curse a bazei de timp de la un canal la altul cu o frecventa de comutare rapida; astfel daca distanta intre segmentele desenate este foarte mica, ochiul sesizeaza curbele fara intreruperi). Atunci cand butonul Add este impins, canalul B este adaugat la canalul A (A B), in schimb atunci cand canalul B este inversat prin tragerea butonului Position al canalului B (modul Invert fiind disponibil numai la canalul B), acesta din urma este scazut din canalul A (A B), modul diferential A B fiind util pentru eliminarea semnalelor de mod comun, intrucat la masurarea in modul diferential A B semnalul de mod comun al unui canal anuleaza semnalul de mod comun al celuilat canal facand sa apara pe ecran semnalul real.

Dupa selectarea canalului dorit se va actiona comutatorul de cuplare a intrarii canalelor AC-GND-DC (alternativ-masa-continuu) in functie de tipul semnalului care va fi masurat. Astfel cuplajul in mod alternativ, obtinut prin actionarea comutatorului AC-GND-DC in pozitia AC, este utilizat pentru masurarea micilor semnale alternative suprapuse unor tensiuni continue importante (de exemplu masurarea ondulatiei tensiunii de alimentare), componenta continua a semnalului fiind eliminata. In schimb, in pozitia DC, este disponibila toata banda de frecventa a semnalului.

Se selecteaza apoi gama de baza de timp prin intermediul butonului Time/Div in intervalul 0.2 ms/div . 0.5s/div dupa o secventa 1 5, reglajul fin intre aceste game realizandu-se prin intermediul butonului Var, pentru a obtine un semnal clar si stabil. Atunci cand butonul Time/Div se gaseste complet la stanga, se selecteaza modul de deviatie pe axa X, X Deflection (X-Defl), osciloscopul afisand atunci un semnal in functie de un alt semnal, semnalul cerut pe axa X fiind selectat prin comutatorul sursei de declansare (A-B-Ext-Line). Astfel modul de deviatie X Defl contine o vasta gama de aplicatii cum ar fi ridicarea caracteristicii amplitudine functie de frecventa la circuite si filtre, ridicarea caracteristicilor curent tensiune pentru dispozitive semiconductoare, compararea frecventei sau defazajului prin metoda figurilor Lissajous. Sursele de declansare pot fi selectate de la canalul A (A), canalul B (B), canalul EXTern (EXT) sau de la semnale sinusoidale de 50 Hz sau 60 Hz provenind de la reteaua de tensiune (LINE).

Pentru semnale repetitive se obtine pe ecranul osciloscopului o vizualizare corecta si fara instabilitate daca fiecare baleiere a bazei de timp este declansata exact in acelasi punct al formei de unda a semnalului. Astfel se ajusteaza prin intermediul butonului TRIG LEVEL nivelul de declansare, baza de timp fiind lansata atunci cand semnalul de declansare atinge nivelul de tensiune reglat cu acest buton. Intrerupatorul push-pull Slope (panta) incorporat determina panta la care baleiajul va demara. Astfel baza de timp demareaza pe flacul ascendent al semnalului de declansare daca panta este pozitiva, respectiv baza de timp demareaza pe flacul descendent al semnalului de declansare daca panta este negativa.





loading...