 |
Uneori
se folosesc teste psihologice pentru a ajuta la evaluarea
starii bolnavilor neurologici. Rezultatele trebuie apreciate
prin prisma istoricului si datelor clinice ale subiectului
testat. Cel mai bine este ca testele psihologice sa
fie utilizate in asociere sau sub forma de baterii de
teste, astfel incat deficientele testelor individuale
sa fie reduse la minimum.
Eficienta functiei cerebrale poate fi diminuata in
afectiunile cerebrale, dar gradul diminuarii nu este
neaparat legat de gravitatea afectiunii organice, in
special cand leziunile sunt mici. Nu exista un test
specific pentru bolile cerebrale, desi subiectii cu
leziuni cerebrale pot prezenta o perturbare a intelectului
si o labilitate emotionala crescuta. Un deficit relativ
mai mare la testele privind memoria, rapiditatea sau
invatarea de elemente noi, decat la testele referitoare
la vocabular si la informatie este considerat ca o dovada
de deteriorare intelectuala. Bolnavii cu o deteriorare
datorita unor leziuni cerebrale organice, precum si
bolnavii schizofrenici, prezinta tendinta de a fi rigizi,
stereotipi si concreti in ceea ce priveste conceptele
lor si sunt incapabili sa efectueze adecvat teste de
clasificare, categorisire sau inductie.
Testele de activitate intelectuala pot furniza uneori
cea mai buna dovada de afectiune cerebrala organica.
Pot fi utilizate diverse teste pentru stabilirea capacitatii
subiectului de a sintetiza, de a folosi simboluri si
de a evalua experiente noi pe baza experientei trecute.
Tulburarile cerebrale difuze si cele cu modificari bilaterale
ale lobilor frontali sunt cel mai frecvent asociate
cu perturbarea activitatii intelectuale.
Bolnavul cu o afectiune cerebrala organica tinde sa
prezinte capacitate diminuata de a sesiza esenta unei
situatii si de a decela diferenta sau modificari mici,
are dificultati in a-si aminti doua sau mai multe comenzi
sau de a urma o anumita directie, perioada de concentrare
a atentiei este diminuata, are o judecata defectuoasa,
tulburari de memorie si, in cazurile grave, o pierdere
accentuata a memoriei si confuzie.
O disfunctie evidente mintala sau a vorbirii poate necesita
teste speciale pentru precizarea naturii si gravitatii
tulburarii. Indicatiile pentru efectuarea unor astfel
de teste pot reiesi din istoric sau examinare. De exemplu,
o testare simpla a activitatii intelectuale in cursul
examenului neurologic poate evidentia defecte de memorie,
de calculare, de judecata sau de informatie generala.
Se cunosc doua tipuri generale de teste psihometrice.
Testele obiective sunt standardizate pe baza unor loturi
reprezentative de populatie si se folosesc pentru evaluarea
“cantitativa “ a caracterelor personalitatii
in raport cu normele stabilite. Testele standarde de
inteligenta si “inventarele“ de personalitate
sunt exemple tipice. Testele proiective sunt menite
sa evalueze raspunsurile subiectului la stimuli sau
sarcini “amorfe”, ambigue sau nestructurate.
Se considera ca raspunsurile sunt considerabil influentate
de personalitatea subiectului. Desi raspunsurile pot
fi comparate cu norme stabilite anterior, o importanta
variabila este interpretarea subiectiva pe care le-o
da examinatorul. Testele Rorsebach, de aperceptie tematica
si de completare a frazelor, constituie exemple de acest
tip.
TESTE OBIECTIVE
TESTUL WECHSLER DE INTELIGENTA A ADULTULUI. Acest test
este larg folosit pentru masurarea inteligentei populatiei
adulte si prezinta cunoscutul avantaj ca fondul educational
formal trecut nu modifica in mare masura rezultatele
testului. Coeficientii de inteligenta pot fi calculati
cu luarea in considerare a regresului inteligentei care
este de asteptat odata cu inaintarea in varsta. “Inteligenta
globala “ se masoara prin folosirea a 11 subteste
diversificate. Sase din acestea constituie o scara de
inteligenta verbala si masoara capacitatile in domeniul
verbal, in cel aritmetic si in domeniile dependentede
rationamentul abstract ( de exemplu, capacitatea de
a percepe relatiile logice si de a folosi simboluri
). Restul de 5 subteste cuprinde scara inteligentei
de performanta si ele depind de capacitatea subiectului
de a rezolva situatii practice care cer capacitati de
executare si manuire (manipulare ). Cele 6 subteste
incluse in scopul verbal sunt informarea, intelegerea,
aritmetica, asemanari, distanta intre degete ( “digit
span “ )si vocabularul. Cele 5 subteste cuprinse
in scorul de performanta ( “performance score
“ ) sunt simbolul digital, completarea imaginilor,
desen de grup, aranjarea imaginilor si asamblarea de
obiecte.
TESTUL DE INTELIGENTA STANFORD – BINET. Acesta
este unul din testele de inteligenta cele mai larg utilizate
si el este deosebit de adecvat pentru copii. El consta
in selectionarea unor probleme scurte adaptate pentru
varstele 2-14 ani pe niveluri de 6 luni si un an, cu
trei niveluri de dificultate “adulte “.
Se testeaza o gama larga de functii psihologice, cu
predominanta functii verbale si de limbaj. Problemele
– test variaza la diferite niveluri de varsta
sau apar sub forme mai dificile la nivelurile superioare.
Performanta (executia) este exprimata in termeni de
varsta mintala si coeficient de inteligenta. Din cauza
standardizarii sale si a caracterului problemelor pe
care le cuprinde, acest test pare adecvat pentru copiii
de scoala si adolescenti.
“GESTALT”- TESTUL “BENDER”.
Acesta este considerat un test al functiei motorii vizuale
si depinde de raspunsurile provocate de 9 modele (descrise)
standard. Desenele sunt prezentate separat, cate unul,
subiectului caruia i se cere sa le copieze pe o foaie
de hartie. Interpretarea rezultatelor testelor depinde
de multi factori, printre care de modul in care sunt
reproduse dosarele de relatiile intre ele, de fondul
spatial si de reproducerea desenului in timp.
TESTUL LABIRINTULUI AL LUI PORTEUS. In acest test de
performanta i se cere subiectului sa traseze o carare
(o linie) printr-o serie de labirinte de un grad de
dificultate crescanda pe niveluri anuale. In acest test,
performanta pare sa fie legata de coeficientul de inteligenta
traditional. Desemnarea cu succes in complexitatea labirintelor
dovedeste capacitatea: modul in care este rezolvat testul
este legat de aspecte ale personalitatii.
TESTUL GOODENONGH DE DESENARE A UNUI OM. Acesta este
un test de performanta prin care se testeaza capacitatea
unui subiect de a descrie imaginea unui om. Desenul
este notat conform unor standarde stabilite.
INDICELE MINNESOTA MULTIFAZIC AL PERSONALITATII. Acest
test obiectiv standardizat al personalitatii, larg utilizat,
consta din mai multe sute de diverse formulari despre
sentimente, probleme familiale, atitudini, intamplari
si reactii pe care subiectul este solicitat sa le clasifice
in “corecte”, “gresite” sau
” nu pot sa spun”. Profilul personalitatii
poate fi stabilit pe baza a 9-a categorii: ipohondrie,
depresiune, isterie, deviere psihopata, masculinitate,
feminitate, paranoia, psihastenie, schizofrenie si hipomanie.
Interpretarea este de obicei bazata pe profil ca un
ansamblu.
TESTUL BENTON DE MEMORIZARE VIZUALA. Acest test are
ca obiectiv evaluarea perceptiei vizuale, a memoriei
vizuale si a capacitatii de reconstituire vizuala. O
serie de desene simple si complexe sunt prezentate timp
de 5-10 secunde. Subiectul trebuie sa reproduca desenul
dupa diverse intervale de timp (copiere directa, reproducere
imediata si reproducere dupa un interval de 15 secunde).
TESTUL HALSTED- REITAN. Aceasta a devenit una din bateriile
de teste neuropshilogice cele mai cunoscute si mai larg
utilizate. Este vorba despre un ansamblu cuprinzator
de teste ale capacitatii cognitive si adaptative. Sunt
incluse teste de inteligenta verbala si neverbala, de
formare a conceptelor, de limbaj expresiv si receptiv,
de memorie, de perceptie auditiva, de perceptie a timpului,
de performanta tactila, viteza motorie perceputa, relatii
spatiale, gnosis digital si dubla stimulare concomitenta.
TESTE PROIECTIVE
TESTUL RORSCHACH. Acest test proiectiv consta in a
da subiectului sa examineze 10 cartonase standard cu
desene, fiecare continand o pata de cerneala. Diferite
aspecte ale raspunsurilor subiectului contribuie la
interpratare: continutul asocierelor libere ale subiectului
cu privire la petele de cerneala; factori ca forma,
culoare sau umbre; faptul daca se foloseste culoarea
intrega sau numai o parte din ea, fiecare pata de cerneala
are semnificatii conventionalizate minime; raspunsurile
reprezinta functii ale personalitatii proprii bolnavului.
Sentimente si motivatii care sunt profunde sau inconstiente
pot stimula raspunsuri deformate la test. Sustinerea
utilitatii unei astfel de tehnici proiective pentru
evaluarea unei leziuni cerebrale organice se bazeaza
pe constatarile de repetare, perplexitate, raspunsuri
stereotipe si confuzie la astfel de bolnavi.
TESTUL DE APERCEPTIE TEMATICA (TAT). Acesta este un
test proiectiv care se bazeaza pe povestirea relatata
de subiect la vizualizarea materialului- test constand
din 20 cartonase cu imagini selectionate adecvat pentru
varsta si sex. Imaginile difera unele de altele si sunt
in mod intentionat neclare si ambigue.
Pentru fiecare imagine subiectul construieste o intriga
(actiune) sau o povestire imaginara. Temele acestor
povestiri pot dezvalui atitudini, tendinte si conflicte,
deoarece temele transpuse in povestiri sunt deseori
legate de teme analoage din viata subiectului. Continutul
povestirilor da indicatii cu privire la modul de a percepe
si de a gandi al subiectului, precum si la temerile,
nevoile si sperantele subiectului. Pentru utilizarea
la copii s-a elaborat o varianta cunoscuta sub denumirea
de Test de aperceptie la copii (CAT).
TESTUL DE COMPLETARE A FAZELOR. Subiectului i se cere
sa completeze un numar de fraze incomplete. Se considera
ca modul in care sunt completate frazele dezvaluie dorintele,
nevoile si sentimentele subiectului. Deoarece personalitatile
prezinta diferente caracteristice de performanta si
deoarece testul in sine este simplu, de scurta durata
si flexibil, este larg utilizat ca test de coroborare.
TESTUL “CONSTRUITI UN TABLOU POVESTIRE”
( MAPS=Make a Picture- Story Test). Materialele- test
constau dintr-un mare numar de figuri decupate. Bolnavul
selectioneaza figurile, le aranjeaza si apoi spune o
povestire in legatura cu aranjamentul.
Selectionarea si aranjarea materialelor de catre subiect
si povestirile inventate pot dezvalui nevoile si sentimentele
constiente si inconstiente ale subiectului.
TESTUL DE ASOCIERE A CUVINTELOR. Subiectului i se prezinta
o serie de cuvinte stimuli si se consemneaza timpul
de reactie, continutul raspunsului si emotia asociata
cu fiecare cuvant. Cuvintele selectionate sunt neutre
si alese pentru a da un ajutor diagnostic pe baza raportului
intre raspunsurile normale si cele anormale. Exemple
de cuvinte folosite la aceste teste sunt alb, intuneric,
femeie, doctor, suparare, speriat.
TESTUL “CASA- POM- PERSOANA” ( H-T-P= House-Tree-Person
Test). Subiectului i se cere sa deseneze cu mana libera
o casa, un pom si o persoana. Pe baza desenelor se pot
deduce informatii privind maturitatea, sensibilitatea,
flexibilitatea si integrarea personalitatii subiectului.
BIBLIOGRAFIE:
COMPENDIU DE ANATOMIE
EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA- BUCURESTI, 1988
|
