• Eminescu ca om literat

  Cuvier, celebrul naturalist francez şi creatorul paleontologiei, a reconstituit scheletul multor animale fosile, numai din studiul formelor câtorva oase ori frânturi de oase, găsite întâmplător. Cel mai puternic punct de reazim al lui în aceste cercetări a fost legea corelaţiunii formelor, anume că unui os de o formă anumită îi corespund alte oase, care nu p ...




• Caracterizare domnului Trandafir

  Naraţiunea „Domnu’ Trandafir”, scrisă de Mihail Sadoveanu, a fost prima oară publicată în anul 1905, în revista „Albina”, apoi urmând să fie publicată din nou în anul 1907 în volumul scriitorului, „La noi în Viişoara”. Ajuns la maturitate, scriitorul se întoarce pe meleagurile natale şi evocă cu nostalgie întâmplările copilăriei, câ ...




• VIATA CA O PRADA -REZUMAT- MARIN PREDA

  Autorul reuseste sa treaca primele patru clase printre premianti, desi lui I se parea ca nu stie nimic si asta in ciuda faptului ca era descult si din aceasta cauza lipsea mult de la scoala iarna, iar tatal sau nu avea bani sa-I dea pentru carti. Plecă cu tatal sau sa se inscrie la scoala la Campu-Lung, dar e respins la vizita medicala din cauza ochilor. Se hotarasc sa-si inc ...




• Toate panzele sus de Radu Tudoran

  PARTEA I: La poarta levantului Pe la jumatatea lunii martie in 1881, corabia greceasca Penelopa cobora la vale pe bratul din mijloc al Dunarii, incarcata cu cereale, indreptandu-se catre Pireu. Capitanul ei se numea kir Iani Ghinis era un ’’negustor iscusit si marinar batran, botezat de toate furtunile din arhipelagul grecesc’’. In drumul ei de la Braila spre Pireu, Penelopa a facut o e ...




• Romanul adolescentului miop

  Romanul adolescentului miop Vol.1-1924-1925 Cap1 Eliade sufera in urma insuficientului de la matematica si germana,unde are nesansa de a ramane coregent.Se gandeste ca singura rezolvare ar fi sa scrie un roman, care odata aparut in librarii ar deveni important si ar scapa cu fata curate la scoala. Scri ...




• Referat la Limba şi Literatura Română - MARA- IOAN SLAVICI

  Publicat în 1894, reluat în volum în 1906, romanul Mara este considerat „cel mai reuşit roman al lui Slavici, celelalte fiind mai degrabă experienţe decât realizări”(Pompiliu Marcea). Tema romanului este prezentarea eforturilor unei văduve dintr-un târg transilvănean, Radna, de a obţine o poziţie printre micii negustori ai locului, prin hărnicie ...




• POVESTE De Marin Sorescu

  Marin Sorescu este, in poezie, un spirit “demitizant”, dar original prin “capacitatea expresiei de a sugera raporturi nevazute dintre lucruri”(Eugen Simion), prin specularea unor sentimente sau intamplari cu efecte ironice, “dand cu tifla in dreapta si in stanga”, dar mai ales prin ademenirea cititorului spre un final inedit, “pentru ca presimti ca acolo se afla, mai totd ...




• OMUL-FANTĂ / N. Stănescu (Se închină lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel)

  Omul-fantă are îndepărtate origini./ El vine din afară:/ din afara frun¬zelor,/ din afara luminii protectoare / şi chiar / din afara lui însuşi.// Ia fiinţă venind./ Astfel, el se umple / cu imaginile di¬forme / atârnând lă¬ţoase de marginile / exis¬ten¬ţei,/ sau, pur şi sim¬plu,/ el adulmecă exis¬tenţa / şi ia naştere l& ...




• NICOARA POTCOAVA – REZUMAT

  Mihail Sadoveanu a pastrat cadrul istoric, pe eroul roman trait printre cazaci, alaturi de alte personaje istorice reale ( Petru Schiopul, Nicoara Potcoava, Alexandru, fratele sau, hatmanul Sah ), si a construit un roman de aventuri cu care a si debutat in 1904, intitulat sugestiv “Soimii”. In 1952, dupa aproape o jumatate de secol, a simtit nevoia sa il refaca si a realizat o capodopera de ga ...




• Nichita Stănescu în căutarea pietrei filosofale (eseu)

  Nichita Stănescu a descoperit taina transformării cu¬vin¬telor în poezie, deşi ţelul lui era să găsească piatra filosofală. În timpul ex¬pe¬rienţelor, unele dintre ele trau¬ma¬tizante, a descoperit taine cutre¬mu¬ră¬toa¬¬re, a descifrat mis¬te¬re şi rebusul metaforelor, a transformat puterea gândului într-un laser lingvistic, a practicat ...




• Mioriţa. Lucrări critice reprezentative

  După toate probabilităţile, balada Mioriţa a fost descoperită de Alecu Russo în Munţii Sovejei în perioada februarie - aprilie 1846. Un eveniment important care a mar¬cat „preistoria” Mioriţei este publicarea tex¬tului, de către Vasile Alecsandri, în sec¬ţiunea „Cântece poporale româneşti” din gazeta „Bucovina” din Cernăuţi (an. III, ...




• Mioriţa, un fenomen cultural

  Poeţii şi scriitorii români şi-au manifestat deschis o admiraţie necondiţionată faţă de acest poem al literaturii populare, valorificându-i valenţele prin filtrul talentului şi al modului personal de percepere a mesajului. ■ Nichita Stănescu (1983) a mărturisit, în numele generaţiei sale şi al celor an¬te¬rioare: “F& ...




• Mioriţa si globalizarea culturii (eseu)

  Primul pas pentru a înţelege Mioriţa este de a pătrunde în specificul etnic, cultural şi mai cu seamă spiritual al poporului român. Acest demers porneşte de la premisa unicităţii ei. Pe de altă parte însă temele şi motivele (în sens conceptual şi etnografic) conservate în aceas¬tă baladă sunt comune spaţiului cultural ...




• Îndoirea luminii de Nichita Stănescu (comentariu)

  Imitându-l pe Einstein, fizicianul (vezi teoria rela¬ti¬vităţii) şi pe Uli¬sse, Odi¬seul, care şi-a în¬cordat arcul în sala de piatră a peţitorilor fru¬moasei Pene¬lopa, Nichita Stănescu a în¬cer¬cat să îndoaie lu¬mina “ca pe o ramură a cărei singură ra¬mură era soarele”. O ima¬gine titanică şi energetică a forţei sp ...




• ELEGIA OULUI, A NOUA / N. Stănescu

  Într-un ou negru mă las încălzit / de aşteptarea zborului lo¬cuind în mine;/ stă unul lângă altul, nedezlipit,/ sinele lângă sine./ Sentimentul unei aripi îmi curge-n spinare,/ senzaţia de ochi îşi caută o orbită./ O, tu, întuneric mare,/ tu, dezgustată naştere încremenită / S-a aşezat pe mine o idee / şi mă cloce ...




• ELEGIA ÎNTÂIA / Nichita Stănescu (Vol. 11 Elegii)

  I. El începe cu sine şi sfârşeşte / cu sine./ Nu-l vesteşte nici o aură, nu-l / urmează nici o coadă de cometă.// Din el nu stră¬bate-n afară / nimic; de aceea nu are chip / şi nici formă. Ar semăna întrucâtva / cu sfera,/ care are cel mai mult trup / învelit cu cea mai strâmtă piele / cu putinţă. Dar el nu are ni ...




• ELEGIA A ZECEA / N. Stănescu (Sunt)

  Sunt bolnav. Mă doare o rană / călcată-n copite de cai fu¬gind./ Invizibilul organ,/ cel fără nume fiind / neauzul, nevăzul / ne¬mirosul, negustul, ne¬pipăitul / cel dintre ochi şi timpan,/ cel dintre deget şi limbă, -/ cu sea¬ra mi-a dispărut simultan./ Vine vederea, mai întâi, apoi pauză,/ nu exis¬tă ochi pentru ce vine;/ vi ...




• ELEGIA A OPTA, HIPERBOREEANA / N. Stănescu

  I. Ea mi-a spus atunci, văzând lucrurile fixe / ale alcătuirii mele:/ Aş vrea să fugim în Hiperboreea / şi să te nasc viu,/ asemenea cerboaicei, pe zăpadă,/ în timp ce aleargă şi urlă / cu sunete lungi atârnate de stelele nopţii.// La frig cu noi şi la gheaţă!/ Îmi voi dezbrăca trupul / şi voi plonja în ape, cu ...




• ELEGIA A DOUA. GETICA / N. Stănescu (lui Vasile Pârvan)

  În fiecare scorbură era aşezat un zeu./ Dacă se crapă o piatră, repede era adus / şi pus acolo un zeu.// Era de ajuns să se rupă un pod,/ ca să se aşeze în locul gol un zeu,// ori, pe şosele, s-apară în asfalt o groapă,/ ca să se aşeze în ea un zeu.// O, nu te tăia la mână sau la picior,/ din greşeală ...




• Doi feti cu stea in frunte de Ioan Slavici

  A fost odata un fiu de imparat care,la vanatoare fiind, a intalnit trei fete de pacurar. Ana ,sora cea mare ,ii promite ca daca o ia de sotie ii va face o paine care l-ar tine vesnic tanar si voinic. Stana,cea mijlocie,ii promite o camasa care sa-l faca cel mai puternic in lupta cu zmeii. Laptita,sora cea mai mica si cea mai frumoasa ,ii promite doi feti cu stea in frunte. Feciorul de im ...

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13